Deși sunt de obicei spaimă în bucătarie, nu prea am timp și nici spațiu, uneori mă mai arunc în ale cratițelor taine.
Constant gătesc, sau mai bine zis pregătesc treburi basic, care nu au nicio treabă cu talentul, si pe care le poate face toată lumea. Însă zilele acestea m-am ambiționat să scot farfurii de care să fiu mândră și care să îmi placă.
Așadar, vă prezint 5 farfurii umplute cu preparatele mele, toate sănatoase, toate legumele au fost luate din piață, de la țărani. Nu am folosit carne, ouă, lapte, brânză sau alte derivate.
Pam-pam. Prima variantă mi-a venit în minte când mergeam printre tarabe să aleg ceapă, spanac, mărar și alte minunății. Am văzut dovlecei micuți și verzi și nu am rezistat tentației. Am cumpărat trei, de la o băbuță foarte simpatică.
Acasă, i-am preparat în tigaia de teflon, cu foarte puțin ulei de măsline, cât să nu se lipească, am sfărmat cu patos câțiva usturoi cu mărar, a ieșit un mujdei delicios, și bineînteles, totul încununat cu o salată de spanac cu ridichi. Aceasta primă rețetă a fost delicioasă, și i-a plăcut chiar și surorii mele mai mici, care este o carnivoră convinsă.
În a doua zi cu chef de gătit, am pregătit legume. Pur și simplu legume la tigaie, la care am adăugat o salată uriașă verde, cu mărar. Și nu se putea să nu am eu un obiect original, așa că am adăugat și o lingură care “ îmi face cu ochiul”.
Legumele au stat în tigaie cam 15 minute, am adăugat apă și piper. Bine, mai multă apă decât piper, însă au un gust foarte natural și sunt foarte sațioase.
A treia idee mi-a venit când cu frigiderul deschis, nu aveam foarte multă inspirație, și am ales să merg cât mai natural și cât mai puține tigăi implicate. Am spălat temeinic câteva frunze de salată, peste care am adăugat câte o linguriță de ton. Fără pâine, fără chifle, nimic. Doar am adăugat câteva ciuperci sote cu mărar.
Garantez și pentru aceasta că nu dezamăgește.
Cum am lucrat de acasă toată săptămâna, am avut ceva timp să analizez ce aș mai vrea în farfurii pus de mâinile mele stângi. Așa că am făcut
un fel de tocăniță de vinete cu ardei copți, cu o mică garnitură, ca să o numesc așa, de ridichi.
Pur și simplu am bătut vinetele cu o lingură de lemn, foarte puțin ulei de măsline și apoi am tăiat mărunt ardeii copți. Eu nu am adăugat sare pentru că nu folosesc deloc, însă bănuiesc că pentru doritori, puțina sare este binevenită.
În una din dimineți nu eram foarte decisă ce combinații aș mai putea născoci, așa că am apelat la zacuscă, la care am adăugat o salată verde și ceapă la fel de verde. Da, ceapa este una dintre slăbiciunile mele. Fiind singură acasă, nu m-am zgârcit cu ceapa.
Nu este greu, chiar este frumos. Însă nu am mereu timp și spațiu, iar când am ales apartamentul acesta m-am gândit mai mult la pantofi, să am spațiu pentru aceștia, decât la cum o să gătesc. Însă m-am descurcat. Și nu m-am oprit aici, zilnic, măcar un fel de mâncare are lingura trecută de mine prin acesta.
Principalul dezavantaj când gătești mult este că se adună foarte multe vase de spălat, ceea ce când ai ojă semipermanentă poate fi o dramă. Însa se rezolvă cu o programare cu câteva zile mai devreme decât în mod normal 🙂
Nimeni nu a fost rănit, nimeni nu a avut stări de leșin sau amețeală, toată lumea este bine.
Așadar, dacă eu pot, poate oricine. Dacă eu scot 5 farfurii comestibile, cu ingrediente cumpărate din piață, și toți poți să fii propriul chef al farfuriei tale.
Spor!
