100% românesc

Cei ce mă cunosc sau mă citesc, sau și una și alta, știu foarte bine că susțin economia natională, că deși cumpăr destul de mult de prin țări străine, nu stau departe de brand-urile românești. Absolut deloc. Sunt conștientă de faptul că nu sunt promovate și că nu țin linia consumerismului, însa eu le ador, și mai ales, le susțin munca, pentru că știu câtă migală este necesară, câtă atenție – elemente care duc către calitate.

Am multe haine de la brand-uri 100% românești, mare fană sunt Raspberry, de la care am sacouri, fuste și pantaloni. Se spală perfect, sunt super comode, sunt foarte aspectoase și îmi plac mult. Nu uit nici de VestiRo care din păcate, acum produce doar pentru export, pentru că da, noi nu știm să ne ținem fabricile deschise, însă este un subiect care mă revoltă foarte rău și momentan nu vreau să îl deschid.

Ce port în sezonul rece de pe meleagurile noastre?

Încep cu paltonul meu The ITem pe care îl port de vreo doi ani, obsesiv, și care arată la fel de bine ca la început, l-am curățat numai la spălătorie și am avut grijă de el, pentru că îmi place foarte mult. Îl găsiți aici și chiar recomand produsele de la acest brand.

De ce? Calitate, design bun, produse originale și în special acest cardigan te scoate din orice încurcătură. Îl poți purta și cu o curea, și fără o curea, și simplu, și cu o camașă, și cu un pulover,  și tot arată super bine, sau îi putem pune o eșarfa în diminețile friguroase.

23915641_1476418019142343_2333545607657352936_nApropo de eșarfe, în această mohorâtă dimineață, am purtat tot o eșarfă croită în țărișoara noastră, semnată Maressia.  Am semnat condica de prezență saptămâna trecută la evenimentul lor de lansare a colecției semnate de Alina Marica. New Traditional se numeste colecția lansată în magazinul #Maressia din Cocor și denumirea cred că oferă destule indicii :))

A fost primul eveniment la care am mers anul acesta, dat fiind faptul că nu am mai dorit să merg la evenimente, însă pe Raluca nu o pot refuza.  Vă las și poza de la eveniment, dovada că mai ies și eu pe la mondenități, deși poza asta îmi reamintește faptul că trebuie să dorm, însă îmi e dragă, chiar și cu cearcăne și rochia șuie.

Colecția lor este fooooooarte atrăgătoare și bineînțeles, orginală. Mie imi plac mult, poate unele sunt prea curajoase pentru mine, însă unele îmi plac muuuuuult. În această dimineața, am purtat o esarfă marca Maressia, calduroasă și cu o pată de optimism.

IMG_20171127_080218Vă las o poză de la ora 7.15, în care românește port, însă nu mă port românește în trafic. 😊)

Palton The ITem și eșarfă Maressia, într-o zi de luni.

Vă doresc spor la shopping, multe cumpărături frumoase, să alegeți românește și nu uitați, calitate nu cantitate.

Vă pup!

 

Please follow and like me:
0

Umbrelele

Săptămânile ce au trecut au fost un pic cu agitație, cu energie împărțită în toate locurile, cu bucurii, cu sentimente de amar dar și de optimism. Mă știți că merg mai departe repede și consider că fiecare lucru care ne afectează trebuie scos fără milă din viata noastră. Urmează și un articol pe tema asta, însă am nevoie de oleacă de somn ca să scriu inteligent :))

Cu toate gândurile astea pășeam dimineața la 7.50 printr-o ploaie ce venea într-un decor de Bacovia conturat.  Mă grăbeam să ajung la birou însa inainte voiam să îmi cumpăr o banană. Da, regula mea de care mă țin de ceva ani, este ca înainte de cafea să mănânc o banană. Ies de la magazin, îndes banana în geantă și boom, clasic mie, mă lovesc de umbrela  unui baiat la fel de grăbit ca mine.

Ridic ochii de sub umbrelă, își întoarce capul spre mine, și în timpul  acesta  văd un zâmbet ce nu doar umbrelă o lasă plouată. Pomeți de balcanic, zâmbet de spaniol și ochi de arab. Stropii îi veneau pe față, timp în care îunder_my_umbrella_mi spune puțin arogant să am grijă  pe unde merg. Ii subliniez faptul că umbrela lui s-a lovit de a mea; îmi zâmbește din nou, îmi trag boem privirea în umbrela mea neagră  și îi urez o zi mai bună.

Arogantul meu îmi spune că dacă nu eram frumoasă nu ma ierta, și îmi zicea vreo două. Îi răspund că mă salvam și dacă eram urată, dar îl iert pentru că e nevoie de soare și când nu e pe cer.

Ne zâmbim, ne depărtăm umbrele și ne apropiem de trecerea de pietoni. Când eu fac dreapta spre birou și el dreapta spre bulevard, îi urează umbrelei mele o zi frumoasă, iar eu îi spun că orice e în mâna mea  devine automat frumos.

Râdem amandoi și ne despărțim privirile într-un zâmbet de cochetareală.

Hai că am reușit și vinerea asta.

#povestileluivirgolici

Please follow and like me:
0